[raluca] Intermezzo literar

Foyles ma anunta azi pe Facebook ca s-a stabilit shortlist-ul pentru Man Booker Prize de anul asta. Castigatorul va fi anuntat pe 6 octombrie. Mai jos lista, in caz ca vreti sa beneficiati de vreuna nou-nouta adusa tocmai de la Londra :)

1. The Children's Book - A.S. Byatt
2. Summertime - J.M. Coetzee
3. The Quickening Maze - Adam Foulds
4. Wolf Hall - Hilary Mantel
5. The Glass Room - Simon Mawel
6. The Little Stranger - Sarah Waters

Acum sa revenim la Delta; George, povesteste ce e de povestit si pune pozele :)

[raluca] Spune-mi ce citești, ca să-ți spun cine ești

Așa suna numele unui workshop care a avut loc în cadrul London Literature Festival la începutul lui iulie. Și care m-a atras din prima, așa că mi-am luat bilet de pe net și pe 4 iulie eram la Southbank Centre, pregătită să aflu lucruri noi despre mine :))))

Pentru mine, totul a fost surprinzător, pentru că nu aveam niciun reper, prin urmare nu aveam absolut nicio așteptare. Am fost uimită să văd, când am intrat în sală, vreo 20 de oameni împrăștiați pe niște fotolii colorate din puf, cu niște cartonașe pe care-și scriau numele, un copac desenat pe un flipchart - The Reading Tree, un concept popular in lumea anglo-saxona - și două femei, dintre care una îmbrăcată ciudat și machiată și mai ciudat, vorbind și gesticulând pe un fel de piedestal, cu niște cărți pe lângă ele.

Copac desenat de mine în Paint, pe touchpad, fără mouse, deci vă rog să fiți indulgenți :)))))))

M-am așezat și eu pe un pufulete, am primit un cartonaș și mi s-a spus să-mi amintesc, împreună cu un alt participant, care au fost primele cărți pe care le-am citit in viața mea; apoi să discut, împreună cu colega de ”grupă”, ce mi-a plăcut la ele.

Asta a fost de departe partea cea mai interesantă, pentru că îți dai seama cât de departe în timp și down your memory line trebuie să mergi :) Și, mai ales, rămâi uimit de ce descoperi acolo, pentru că nu vor fi doar cărți la capătul căutării, vor fi multe întâmplări și multe personaje în jurul acelor cărți, de care nu credeai că îți vei mai aminti vreodată...

Cel puțin la fel de interesant a fost și să îi ascult pe ceilalți vorbind despre cărțile copilăriei lor, care nu erau deloc și cărțile copilăriei mele; căci în Columbia, de unde era o tânără, copiii nu citeau ce citeam noi, nici ce citeau cei mici in Marea Britanie, nici in Tailanda. Și nici copiii din Marea Britanie nu citeau, în urma cu 50 de ani, ce citeau în urmă cu 30... Asta a fost frumusețea, să vezi atâtea nații și generații de oameni la un loc povestind lucruri atât de diferite :)

Ce a rezultat (titluri, scriitori) a fost scris la rădăcinile copacului; apoi am urcat la trunchi, unde s-au regăsit cărțile de pe vremea când eram școlari, apoi cărțile adolescenței, apoi cărțile de la 20 de ani, pentru a termina, în vârf, cu ceea ce am vrut mereu să citim dar nu am reușit :)

Ajunși aici, am aflat că toată povestea asta cu ”Spune-mi ce citești, ca să-ți spun cine ești” este o demonstrație a unei organizații, The School of Life, care face... da... biblioterapie, adică terapie prin literatură :) A devenit mai clar conceptul ăsta în ultima parte a workshop-ului, când, prin eliminări succesive, în funcție de afinitățile literare (de genul ”Cine alege Margaret Atwood?”, ”Dintre cei care au ales Margaret Atwood, cine alege Ernest Hemingway?” etc. etc.), s-au alcătuit ”grupe” de câte două persoane cu afinități cât mai mari. Cei doi au vorbit apoi între ei despre un aspect al vieții lor pe care îl vor rezolvat și și-au recomandat câte o carte care i-ar putea ajuta în situația respectivă.

Eu nu am făcut nicio recomandare și nu am primit nicio recomandare, pentru că am ajuns, împreună cu colegul de grupă, un canadian, la concluzia că nu știm :))))) Mi-a trecut totuși prin minte Virginia Woolf, însă trebuie să mai reflectez la asta...

Iată ce citeau alți oameni când erau mici:
- Enid Blyton - The Magic Faraway Tree (se pare că era în vogă la englezi, majoritatea au menționat-o)
- Richard Scarry - Busy Town stories
- Richmal Crompton - Just William stories
- Edward Stratemeyer - Nancy Drew stories
- Ursula Le Guin - Earthsea novels
- Margery Williams - The Velveteen Rabbit

Eu nu am auzit de niciunii (cu excepția Nancy Drew, dar n-am citit-o) :))))

Ce au recomandat oamenii, acum că sunt mari:
- Hari Kunzru - The Impressionist
- Zadie Smith - On Beauty
- Michel Houellebecq - Atomised
- Kazuo Ishiguro - Never Let Me Go
- Miles Franklin - My Brilliant Career
- George Eliot - Middlemarch
- Tim Winton - Cloudstreet
- Nelson Mandela - A Long Walk to Freedom

I say let's read, people :)

[raluca] Draga Mos Craciun, draga Mazi...

Am doua lucruri de zis:

1. pe 21 februarie (adica exact in urma cu sase luni) ii scriam aici lui Mos Craciun ca vreau sa ii vad la B'estfest pe Editors, MGMT si Travis; aici intervine "draga Mazi" - ziceai ca daca mosu' nu iti va indeplini tie dorinta sa vina Kings of Leon (si, intr-adevar, nu au venit), n-o sa-mi indeplineasca mie trei dorinte... nu, dar una s-a intamplat, si am prins aripi, ceea ce ma duce la...

2. curand vine a treia tura de Londra, asa ca am facut o listuta pe care sigur mosu' mi-o va aduce:
a) albumul proaspat, proaspat Arctic Monkeys (m-am gandit ca ar fi frumos sa il iau original)

b) se intelege ca albumul si mai proaspat, proaspat Editors (si aici, draga Mos Craciun, te rog sa intervii astfel incat sa se lanseze pana pe 25 septembrie)
c) volumul comemorativ "Agatha Christie's Secret Notebooks - Fifty Years Of Mysteries In The Making", pe care Harper Collins il va scoate la Londra pe 3 septembrie. Asta dupa ce am citit eu pe Mediafax ca tocmai s-a descoperit un roman al celebrei scriitoare, nepublicat inca, yummy-yummy!!!

P.S. Daca vreti sa vina si la voi Mos Craciun cu carti (pe banii vostri, normal), intrati aici si spuneti-mi daca vreti ceva. Eu voi face comanda pe net, pentru ca sunt substantial mai ieftine, si le voi lua de la librarie cand ma duc la Londra, ca sa nu mai platim costul de expediere :) It works, am mai facut asta o data si am capatat dependenta... Foyles este cea mai veche librarie din Londra si este de-a dreptul spectaculoasa, unul dintre avantaje fiind ca gasesti aproape orice. Pentru o librarie "traditionala", adica nu gen Amazon, e o mirare ca mai exista (oare pentru cat timp?).

P.S.2 Intr-o postare ulterioara va voi povesti cum am facut terapie prin literatura la Londra :)

Deci, faceti cartile!

[raluca] Descoperiri berlineze

Ar fi de doua feluri:

1. urme ale romanilor pe-acolo

Si acestea ar fi de doua feluri:

a. lautarii care cantau in S-Bahn, pe care am avut "placerea" sa-i ascultam si la dus si la intors la aeroport
b. Brancusi si Cartarescu, in ipostaze diverse, dupa cum reiese din fotografii

In zona Kreuzberg, pe pavaj sunt placi reprezentand cate o tara si o personalitate vizionara, spun ei, de pe taramul respectiv. Pentru Romania - Brancusi
In magazinul meu preferat, Hugendubel, Cartarescu sta la loc privilegiat, pe un raft la vedere

2. muzica noua

Adica Dernière Volonté, de care eu nu mai auzisem (desi canta de vreo 10 ani) pana cand am intrat intr-un magazin care face numai rau, Cover Music, o imensitate (chiar peste strada de Hugendubel), si cantau in boxele baietilor de-acolo. Deoarece m-am invartit cel putin o ora prin zona (au tot felul de chestii dubioase si rare pe care nu le gasesti in lanturi gen FNAC), l-am intrebat pe unul dintre ei cine canta. Am luat CD-ul instant :). Baietii au fost super incantati :)))). Doua "monstre" mai jos:



Derniere Volonte - Au travers des lauriers
Asculta mai multe audio Muzica »



Derniere Volonte
Asculta mai multe audio Muzica »
Tot de acolo am achizitionat si The Verve - "Liquid Emotions", un CD cu piese care nu se regasesc pe albumele scoase pana acum. Lovely!

Stay tuned, there's still more to come!

[raluca] Jurnal de bord I: Pentru cei carora le-a placut "Dumnezeul lucrurilor marunte"

"For the desk of:
His Excellency Wen Jiabao,
The Premier's Office,
Beijing,
Capital of the Freedom-Loving Nation of China

From the desk of:
The White Tiger
A Thinking Man
And an entrepreneur
Living in the world's centre of technology and outsourcing
Electronics City Phase 1 (just off Hosur Main Road),
Bangalore, India.

Mr Premier,
Sir.
Neither you nor I can speak English, but there are some things that can be said only in English.
My ex-employer the late Mr Ashok's ex-wife, Pinky Madam, taught me one of these things; and at 11:32 p.m. today, which is about ten minutes ago, when the lady on All India Radio announced, 'Premier Jiabao is coming to Bangalore next week', I said that thing at once.
In fact, each time when great men like you visit our country I say it. Not that I have anything against great men. In my way, Sir, I consider myself one of your kind. But whenever I see our prime minister and his distinguished sidekiks drive to the airport in black cars and get out and do namastes before you in front of a TV camera and tell you about how moral and saintly India is, I have to say that thing in English.
Now, you are visiting us this week, Your Excellency, aren't you? All India Radio is usually reliable in these matters.
That was a joke, sir.
Ha!
That's why I want to ask you directly if you really are coming to Bangalore. Because if you are, I have something important to tell you. See, the lady on the radio said, 'Mr Jiabao is on a mission: he wants to know the truth about Bangalore.'
My blood froze. If anyone knows the truth about Bangalore, it's me."

ARAVIND ADIGA - "THE WHITE TIGER"

Asa cum am amenintat de cand m-am intors din Barcelona, va fac pofta de aceasta carte minunata punand aici primele paragrafe ca teaser :). Daca vreti sa stiti care este cuvantul acela in engleza, daca v-a placut atat de mult "Dumnezeul lucrurilor marunte", incat sa mai vreti sa descoperiti India "behind closed doors", atunci aceasta este cartea. Ironie neagra la maxim, poveste care te duce sus de tot pe val si nu te mai lasa pana la final... Domnul scriitor este castigatorul de anul acesta al "Man Booker Prize", daca este nevoie de recomandare. Pentru mine, nici numele lui, nici premiul nu au insemnat ceva atunci cand am cumparat-o, insa am citit paragrafele de mai sus si am zis ca trebuie continut cumva "Dumnezeul...".

Vineri, 12 decembrie 2008, Aeroportul Otopeni

[raluca] Dear Santa, bring me some murders, pleaaaaase, pleaaase!

Booooooooon. Consider ca in ultimele nopti am dormit mai mult decat suficient (chiar si 8 ore pe noapte!!!), prin urmare zic ca e cazul sa revin la bunele obiceiuri. Asa ca, decat sa ma omoare Mazi maine (virtual, pe mess, desigur) ca nu scriu nimic, iaca, la ceas de noapte, some dark wishes for Santa :).

As vrea sa am toate seriile "Crossing Jordan", "Midsomer Murders", "CSI", "Murder, She Wrote" :). La ele s-ar putea adauga mormanele de romane de Agatha Christie (doar 80), povestirile cu Sherlock ale lui Arthur Conan Doyle (sunt deja pe cale sa termin colectia pentru dragul meu frate :) ) si altele asemenea. Prefer insa "clasicii" genului, ii gasesc mult mai amuzanti, mai inventivi si mai simpli totodata, iar povestile lor mult mai plauzibile. Sa zicem ca mi se par umani. Umorul intr-un film sau carte mystery mi se pare ca poate scoate povestea din noianul de scenarii mediocre de gen, tocmai de asta imi plac cele enuntate mai sus ("CSI" cam iese din schema, insa mai poti gasi din cand in cand cate o gluma buna).

Pastrand nota, va recomand, de sezon, "Murder Most Merry" (ce frumos joc de cuvinte :))))))))) ), o colectie de 32 de povestiri cu crime de Craciun, scrise de cei mai tari in domeniu. Eu am primit-o de la mon frère anul trecut de Craciun, desigur. Ganditi-va cat belshug de popcorn, gogosi si clatite s-ar manca la o citire/vizionare...

Reading Most Merry!

[mazilique] Teaser de Lisabona sau cum fac eu reclama dubioasa

In caz ca n-ati retinut din prima, la vara se merge la Lisabona (si in februarie-martie se iau biletele).
Asa ca furnizorul meu principal de carte (adica mama cu libraria ei cu tot, careia n-o sa-i spunem ca de fapt cumpar cu bratzul de la Carturesti si Anthony Frost), mi-a zis ca a aparut Top 10 Lisabona, din seria ghidurilor pe care, personal, le-am folosit cu succes la Viena, Barcelona si Paris (nu ma laud - argumentez :P)

Si, bineinteles ca exista si pentru Madrid si Amsterdam, urmatoarele destinatii de belshug :) Acestea fiind zise, se face click aici (si va duceti la un site urâţel, da' cu bune intentii) si cumparati multe carti frumoase, ca sa inceteze monopolul Diverta & Co.

Daca nu v-am convins, va rog sa tineti seama de faptul ca e site-ul lu' libraria lu' Doamna-Mama-lu-Mazi, careia insa nu o sa-i dam cont de Belshug, chit ca si l-a castigat in Belshug tripul de la Nessebar. Nu de alta, da' o sa ne umple blogul de carti :) Ceea ce poate n-ar fi un lucru rau, adica chiar nu e, da' eu deja sunt incoerenta pentru ca am aflat ceva foarte, foarte tare, dar despre care o sa va spun intr-un alt post, ASAP.

P.S. - Ioana, sa stii ca mi-a zis mama, apropo de belshug culinar, ca a citit in cartea asta ca marţipanul ar fi fost facut prima data de egipteni, cu vreo doua mii de ani inainte erei noastre. Ha!

Si acu' gata, ca bat campii mai mult decat George :p

[raluca] And it's all in a book and a boat

Hmmm... nu am ajuns azi la Milano dupa niste felii de prosciuto, cum se temea Ioana, ceea ce ma ingrijoreaza :))))))))).

DAR am gasit unde sa stau in Stockholm - pe o barca, la confluenta dintre lacul Mälaran si Marea Baltica. Se numeste The Red Boat Mälaran si e adorabila :). La 47 de euro camera single, e un pret excelent pentru inima Stockholm-ului, orasul vechi, unde sta ea legata la chei (un hotel cu un pret asemanator se gaseste tocmai prin suburbii si nici nu e prea grozav). A fost construita in 1914 si a batut multe ape pana prin 1960, cand a fost transformata in hostel pentru tineri.

Chiar daca nu este baie la camera, ci pe hol, cred ca merita rau de tot :)))))).

Pentru cine vrea carti cu si despre Suedia, scriitori suedezi etc., intr-un milion de limbi ale pamantului, isi poate face o lista de aici si i le aduc pe tava in decembrie :). The Sweden Bookshop e primul obiectiv pe lista mea, pe care sper sa il prind deschis chiar in ziua in care ajung la Stockholm (altfel, e inchis in week-end si o sa-l ratez).

Dragi belshugari, daca barca si cartile va fac cu ochiul la Stockholm, sa stiti ca mai e o promotie pentru bilete de avion. Cu Malev, pt perioada 12-15 decembrie (cand merg eu), se poate lua un bilet cu aprox. 320 euro, pana pe 15 octombrie :).

p.s. am uitat sa va spun... au internet pe barca, deci va tin la curent live :))))))

[ioana] Anonima de sâmbătă

Recunosc. Sunt fan Melania Lupu. Înainte să fi apucat să văd vreun episod din Murder, She Wrote, m-am amuzat cu această bătrânică simpatică (asta pe vremea când citeam o carte pe zi şi mâncam un borcan de dulceaţă pe zi, adică în tinereţe). Îmi place personajul născocit de Rodica Ojog Braşoveanu pentru că:
- are un motan impertinent
- pare să aibă nevoie de o bonă, dar de fapt are o mai mare ascuţime a minţii decât toţi poliţiştii la un loc
- e mare amatoare de fondante şi prăjituri sofisticate; i-ar fi plăcut tortul mamei Ralucăi şi poate ar fi ras şi o pungă de „bulgari” cu 7 E-uri

Mi-am adus aminte de ea pentru că, după jocul de la Cozia (btw, Gu, de ce se cheama „Killers in the village”, şi nu „Killers in the city”, dacă „oraşul doarme”?), lumea vorbeşte despre „ingenuitatea mea diabolică”. În doar câteva minute am devenit un „killer profesionist ascuns sub aparenţa celei mai ingenue şi cuminţi prezenţe din grup”. Ceauşescu se lipeşte de perete când trec pe lângă el pe scări şi remarcă ce întuneric e la noi pe hol, iar pe Mazi am uimit-o aşa de tare că va vorbi despre mine în somn.

E atât de generală noua impresie, încât ar fi inutil să spun de o mie de ori că am avut, pur şi simplu, noroc la cărţi şi că s-a nimerit să fiu K la şase jocuri din zece. Aşa că o să vă spun - pe scurt, ca să reuşească şi Doru să citească până la capăt - care a fost mobilul crimelor:
- cetăţeanul foarte onest Mazi – pentru că era atât de înduioşător de sinceră, încât, dacă la tura următoare am fi fost amândouă K, s-ar fi suit pe scaun şi ar fi mărturisit asta
- cetăţeanul onest Alin – pentru că vedea umbrele ceva de speriat...era suficient să mi se mişte un fir de păr din breton şi el vedea umbra
- cetăţeanul la fel de onest George – pentru că ştiam că, de fapt, vrea să fie narator şi să ne pună pe toţi să dezbatem în 2 minute fix, ca la seminariile de la Filosofie
- cetăţeanul mai puţin onest Doru – pentru că era chitit să distrugă monstruoasa coaliţie a fetelor de la HR, iar eu eram întotdeauna în echipă cu un flagel (Flori) sau altul (Gu)
- cetăţeanul şi mai puţin onest Irinel – pentru că este un fel de maior Cristescu; singura diferenţă faţă de literatură este că în realitate maiorul Cristescu n-a avut niciodată coşmaruri din cauza Melaniei Lupu, ci mai degrabă invers :)

[irinel] Killer: Cetatenii onesti Doru si Irinel au murit

Pentru ca, din motive foarte obiective, n-am reusit sa ajung la munte de vineri seara, ca toti ceilalti, am ajuns sambata la amiaza, direct la Cozia la cabană. (Multumesc, George, sa stii ca n-am uitat ca ti-s dator).

Asa ca, se povesteste, am ratat cele mai palpitante momente ale excursiei, despre care mi s-a amintit continuu: „schimbatul” berilor in mers pe autostrada, micii mari, viteza lui Ceausescu, uitatul cheilor Ralucai, trollerul Alinei, lipsa de curent, o parte dintre cântări, narghileaua, dormitul rustic, urcatul pe munte „pe picioare”...(Pentru detalii vezi postarile de deasupra si de sub) Deh, cand am ajuns eu o parte dintre colegi erau deja osteniti dupa toate greutatile celor 24 de ore de cand plecasera din Bucuresti. Veti vedea, nu indeajuns de osteniti.

Dupa ce am facut o tura scurta pana-n varful muntelui, impreuna cu Alin, Codruta si fiica ei, dupa ce am baut si vreo cateva beri, m-am lasat atras de Bogdan intr-un joc de societate mârsav care a scos la iveala raul din noi :) - Killer!

Monstruoasa coalitie a fetelor de la HR, calculele Codrutei, ingenuitatea diabolica a Ioanei, atentia lui George, probabilitatile Alinei, soliditatea cuplului Sorana-Mario, tacerea lui Alin, sinceritatea Ralucai si a Cristinei Mazilu, toate s-au adunat impotriva celor doi din coltul mesei: Doru si povestitoru’. Degeaba a incercat Doru sa explice ca nu sunt atat de rau pe cat incercau fetele de la HR sa explice, degeaba am venit cu argumente solide ca Ioana este killer tot timpul, degeaba a aratat Bogdan într-o tura cum se manipuleaza corect... rolurile noastre erau clare, doar ca uneori inversate: fie muream "cetateni onesti", fie la vot (asa-zis) democratic. Am incercat toate variantele, am tacut, am fost vehementi, am ras, ne-am gandit chiar sa ne si ascundem, singurele sanse le-am avut atunci cand am primit carti bune. Adica de criminali! Poate cineva sa explice, vorba lui Doru, "Dar de ce noi!?"?

PS: Îmi dau seama ca cine nu stie juca Killer n-o sa inteleaga prea mult din aceasta postare, insa avand in vedere ca cititorii suntem tot de-ai nostri, imi permit. Cine vrea regulile, sa apeleze cu incredere la Bogdan. E clar ca Ceausescu a fost vedeta excursiei, priviti de cate ori i se pomeneste numele!

PS2: Asteptam ca Ioana aka The Ultimate Supreme Killer sa elucideze misterele si sa ne spuna varianta ei!