[raluca] Din paradoxurile lumilor civilizate

La Kew Gardens, in Londra, am cumparat 5 lucruri din magazinul gradinii. La casa, pe masura ce ii dadeam vanzatoarei, pe rand, cele 5 obiecte, imi spunea de fiecare data "thank you". La final, mi-a mai spus de 2 ori "thank you", cand mi-a dat bonul de casa si cand mi-a dat punga cu toate lucrurile in ea. In total, 7 "thank you" in mai putin de doua minute.

Intr-o benzinarie, pe la marginea Londrei, am intrebat de o directie. Vanzatorul, indiano-pakistanez, nu a stiut sa raspunda, insa m-a rugat sa ma uit pe ghidurile pe care le avea spre vanzare. Apoi, fara sa-l rugam noi, si-a chemat seful care a venit si ne-a explicat cum sa ajungem in directia dorita.

Cu o saptamana in urma, pe o strada din Craiova, un om cu un copil de mana murea in bataie pentru ca a trecut strada prea incet, pe trecerea de pietoni.

[raluca] Lucru romanesc la Londra

Nu am cautat deloc, de cate ori am fost la Londra, sa vad ce parere au ei despre noi sau sa ma informez despre unde stau romani mai mult sau lucruri de genul asta. Spun doar lucruri peste care am dat intamplator.

La receptia hotelului la care am stat in ultimele doua dati (The Wembley Hotel) am gasit doua surori, romance, care au fost foarte de treaba, chiar si cand au vazut ca sunt din Romania (infirmand parerea pe care mi-o facusem, ca romanii se poarta urat unii cu altii si cand sunt in afara tarii). Asa se face ca am avut mereu aceeasi camera, pe care mi-au rezervat-o si pentru decembrie (vorba Adrianei, as putea s-o personalizez, lasand lucruri prin ea).

Colegii de curs (si au fost multi, ca de fiecare data se schimba) nu au facut nicio diferenta intre mine si ei, nici in sensul bun, nici in sensul rau, am fost tratata absolut de la egal la egal.

M-am bucurat cand m-am dus la film la Barbican si am vazut in programul lunii octombrie "Amintiri din epoca de aur".

M-am bucurat si mai mult cand am vazut si "Katalin Varga", la care m-am dus si am observat reactiile oamenilor. Desi se terminase filmul, inclusiv genericul de final, lumea nu se misca de pe scaune. Pesemne ca le-a placut :)

Reprezentatiile cu Alina Cojocaru la Royal Opera Covent Garden sunt intotdeauna sold out cu zile bune inainte de spectacole.

Pe 10 noiembrie, Angela Gheorghiu va canta la Southbank Center, impreuna cu Marius Manea, arii din Verdi si Puccini, cu Ion Marin dirijor. Tot la Southbank Center, pe 14 octombrie, soprana Nelly Miricioiu va sustine un recital solo, in program fiind si piese de Tiberiu Brediceanu si Nicolae Bretan.

Fanfara Ciocarlia, Mahala Rai Banda si Florentina Sandu vor trece si ei prin zona, cand, alaturi de Esma Redzpova si altii, vor fi "legendarii regi si regine ale tiganilor", pe 19 octombrie :) Si legendari chiar sunt, au vandut deja aproape toate biletele (la Angela Gheorghiu, in aceeasi sala, mai sunt inca 50% din bilete).

Nu in ultimul rand, in editorialul din octombrie al revistei Songlines, un lunar despre world music, redactorul sef povesteste despre muzica pe care a ascultat-o el in Romania, in satele din Transilvania. Si care i-a placut :)

E belshug de romanism la Londra. Am putea deci sa emigram acolo, acum oricum nici distantele nu mai sunt ce-au fost :))))

[raluca] Retezat, mon amour

Foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Munţii_Retezat

Pentru ca dupa niste ani intotdeauna ti se face dor de lucrurile/locurile/oamenii care iti plac, nu am mai rezistat si am pus de-o incursiune in Retezat, muntele meu preferat :)

Planul ar fi cam asa:
- plecare joia viitoare dupa serviciu, oprire la Campu lui Neag, unde vom innopta (fac cercetari sa vad unde am putea sta acolo)
- vineri dimineata, cu noaptea in cap, plecam catre Cabana Buta, unde ar trebui sa ajungem in jurul orei 11 (aprox. 4h pana acolo, pe drum forestier si poteca); mancam, ne odihnim putin, apoi plecam iar, pe un traseu de vreo 6h, pana la lacul Bucura, unde vom campa (este doar loc de campare, cu cortul)
- sambata vom face creasta de pe versantul sudic, cu vf. Peleaga (cel mai inalt, 2.509 m, al saptelea varf ca inaltime din Romania) si la coborare vom intra pe traseul pe care am urcat in prima zi; innoptam intr-o poienita draguta, tot cu cortul :)
- duminica o luam la vale pana la Campu lui Neag, adica vreo 5h si gata

Foto: http://www.mediafax.ro/life-inedit/parcul-national-retezat-in-semifinalele-competitiei-cele-sapte-minuni-naturale-ale-lumii-galerie-foto.html?4728;4628309

Aici aveti tot ce vreti sa stiti despre Retezat :) Din proprie experienta va spun ca este un munte spectaculos, cu cele mai diverse peisaje si vegetatie pe care le-am vazut vreodata :) Este prima rezervatie naturala din Romania, iar Parcul National Retezat a intrat recent in semifinalele competitiei "Cele sapte minuni naturale ale lumii", organizata de o fundatie canadiana.

Aici aveti informatii despre cum a ajuns Retezat in semifinale si detalii despre cum sa votam ca parcul sa ajunga in finala :).

Pana acum, pe lista suntem eu, Alin, Doru. Spuneti care vreti sa mergeti, ca sa vedem cum ne grupam in masini :) Hai ca merita si Romania; daca nu oamenii, macar locurile, care n-au nicio vina :)

[raluca] Romania poate fi si frumoasa...

...prin ochii strainilor care tin cu orice chip sa vada numai partile bune ale ei :).

Comanescu are o postare care m-am gandit ca se potriveste foarte bine cu blogul nostru. Cine vrea DVD-uri cu seria "New Europe", nu uitati ca le pot lua de la Londra la inceputul lui martie. Puteti face inscrieri (eu sunt deja pe lista) :).

[raluca] Cum sa ajungi la Nessebar/ Balcic si inapoi fara sa ai treaba cu romanii

Normal, cand vrei sa pleci pe oriunde din Bucuresti, cu masina, te gandesti in ce zi din saptamana suntem, ce ora e, ca sa stii ce sa faci, pt ca orice artera de iesire e iadul pe pamant. Daca vrei la mare, trebuie sa fi facut muuuuuuulte fapte bune la viata ta ca sa ajungi intr-o stare si intr-un timp decente.

DAR... mare nu inseamna doar in Romania. Bulgaria e mult prea aproape ca sa fie ignorata, iar ca sa ajungi la mare e super usor si fara batai de cap.

Ce am facut noi: am avut incredere si ne-am luat dupa Amazing Race si am iesit prin Russe (varianta testata si in alt rand). Am mers intins pana la Dobrich, unde se pare ca nu se poate sa treci mai departe daca nu te ratacesti putin (prima data am dat inconjurul orasului pe centura, a doua oara tocmai s-a povestit treaba cu fundatura). De acolo, intins iar pana la Balcic. Acolo, e de stat la Sf. Valentin, unde intre timp s-a construit si restaurantul si au mancare buna. Cu doar 20 euro pe noapte camera, ceea ce, sa fim seriosi, daca ne gandim la ce costa la noi, e ca si pe degeaba.

Unde sa NU stati - in hotelul Holyday Beach, unde in camere miroase nashpa (ca sa ma exprim elegant), preturile nu sunt dintre cele mai mici, nici baile nu sunt cele mai curate, liftul zici ca e din epoca preistorica (nu are nici usa interioara, asa ca poti atinge direct peretii), iar locul de luat micul dejun pare sa fi fost ori un buncar, ori un restaurant subpamantean comunist - oricare ar fi fost, e de cosmar. Micul dejun e putin - daca nu te-ai dus dimineata devreme, catre sfarsit nu mai gasesti nimic - si ingrozitor de prost. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca e la bulgari.

De mancat decent si bun in Balcic e de incercat restaurantul de langa palatul reginei, cel care intr-o parte da catre plaja si cealalta in gradina botanica (spre rusinea mea, nu mai stiu cum se numeste). NU mancati la restaurantele insirate unul dupa altul, claie peste gramada, de la intrarea de pe deal in gradina botanica, sunt incredibil de proaste si insalubre. Rezistati tentatiei ca scrie ca puteti plati si in lei, va veti dori sa nu fi intrat acolo...

Revenind la drum, de la Balcic la Nessebar e din nou drum intins. Acolo, mare grija cu parcarea (sunt locuri in care te jupoaie de bani), iar de stat o varianta este si vila Seagull Hotel - 35 euro pe noapte camera single, foarte curat, decent. De mancat, toate minunatiile pe care le-ati vazut pe acest blog au fost rapid date pe gat la restaurantele Sevina si Zornitza (faza tare e ca au si cateva poze tari pe site, deci, daca mai vreti sa va lase gura apa, intrati pe-acolo).

La intoarcere, se poate cobori la Burgas, apoi prin Sumen, si ajungi din nou la Russe. Sigur, se poate si urca la Varna si apoi Sumen sau drumul intors la Balcic, dar de la Burgas la Sumen traseul e f frumos, printre dealuri inalte si verzi (vara, desigur). As zice si relaxante, insa drumul e peticit si cu gropi, cam ca peste tot in Bulgaria si, mai ales, cam ca peste tot in Romania. Tocmai de aceea, soferii romani ar trebui sa se descurce minunat pe drumurile vecinilor nostri. Mazi a dovedit tot!

Dar las soferii sa spuna mai multe. Ca bonus, Mazi poate impartasi si povestea lui groh-groh :)))))))