[raluca] Capitolul 5: In care se arata ca lucrurile in Brasov nu sunt ceea ce par a fi

Hmmm, cred ca ce era de spus s-a spus deja, si chiar prea bine. Daca e sa zic strict cum a fost sa "organizez" deplasarea multpreaminunata, e simplu: cautat pe Gogu "hostel brasov", gasit cateva site-uri, intrat pe ele, gasit hostel Mara, cautat apoi site-ul propriu al hostelului, sunat contact :).

Inainte de asta, sigur ca l-am incurajat pe George sa nu dispere ca Ioana nu mai vrea sa stea in week-end la Bucuresti; la urma urmei, era chiar mai bine sa nu se astepte la nimic :)))).

Cred ca lumea a venit la Brasov pentru ca si-a dorit intr-adevar asta, nu pentru ca i-as fi convins eu de ceva. Altfel, cu siguranta ca nu ar fi iesit la fel de minunat.

Iar cazarea sper eu ca nu a fost prea rea pana la urma. Ceva surprize si pentru mine, pentru ca ma asteptam sa gasim o parcare, ceea ce nu a fost cazul, fiecare lasandu-si masina fie in fata unor garaje (vezi Alina, dar ea avea deja experienta cu masina ridicata din locuri interzise pentru parcare), fie pe trecerea de pietoni (Ceausescu). Brasovenii sunt insa oameni mai intelegatori decat bucurestenii, pentru ca nu s-a intamplat nimic rau nici cu farurile, nici cu oglinzile, nici cu stergatoarele si nu a aparut niciun graffiti facut cu cheia pe portiere.

Desigur, si cuvintele "incalzire de la centrala" au un alt sens pentru brasoveni, pentru ca in camera in care am stat era, intr-adevar, o centrala, insa nu existau calorifere, dupa cum mi se spusese :)))). Era doar pentru apa calda. Nu am inghetat de frig multumita celor 2 calorifere electrice (si nu 3, dupa cum s-a spus) care existau totusi acolo.


Altfel, camera frumoasa, aflata intr-o cladire veche, si ea frumoasa, cu o poarta mare de lemn, de langa Piata Sfatului (si NU in Piata Sfatului, dupa cum scrie pe site) :)))))))).

Faptul ca toate cladirile acolo aveau porti mari de lemn aproape la fel nu ne-a ajutat prea mult, caci altfel nu am fi intrat cu tupeu pe la oameni straini prin casa, din cauza de confuzie crasa :)))). Ce inocenta si surprinsa a raspuns Alina, de exemplu, cand a intrat, impreuna cu mine, in camera si o babuta care se uita linistita la televizor a intrebat-o speriata ce cauta in casa ei...

Babuta (speriata): Cine sunteti, ce cautati aici?
Alina (sigura pe ea): Am venit la hostel.
Babuta (nu intelege cuvantul "hostel"): Unde? Pe cine cautati?
Alina: Pai la hostel.
Raluca: La hotel. Aici nu este hotel? (Raluca mai fusese o data in camera de la hostel, dar nu isi mai amintea cum sa ajunga acolo)
Babuta (intrigata): Aici nu este niciun hotel, domnisoara, este casa particulara.
Raluca: Nu este numarul 11?
Babuta: Domnisoara, aici este strada Nicolae Balcescu numarul 5, este casa particulara. Cum ati intrat?
Raluca: Pe poarta si apoi pe usa.
Babuta: Poarta nu e incuiata? Cine v-a lasat sa intrati?
Raluca: Nu era nimic incuiat, altfel nu am fi ajuns aici...

Trebuie spus ca Nicolae Balcescu numarul 5 are o atractie aparte, pentru ca si Mazi a intrat pe aceeasi poarta, inaintea mea si a Alinei, insa nu a ajuns pana la etajul 1, in camera sarmanei femei. Intr-o sclipire de luciditate si-a dat seama ca se afla intr-o alta cladire si a iesit :)))).

Acum nu fac decat sa imi imaginez cum ar fi fost daca toti 9 oameni cati eram prin zona am fi intrat in acelasi timp in sufragerie la mamaie; urmatoarea actiune ar fi fost oare sa sunam la Salvare? Doamne, apara-ne :))))))))))))))))