[raluca] Jurnal de bord III: Belshug de mancare ioc la Stockholm

La Stockholm, e bine sa te duci cu sandvisuri dupa tine. Nu pt ca mancarea locala nu ar fi buna, dar este atat de scumpa, incat deodata aerul prinde si gust.

Exemplificare: in prima zi cand am ajuns, m-am dus sa ma plimb prin Gamla Stan, care este orasul vechi si centrul totodata. Multi turisti, multe restaurante, multe buticuri cu suveniruri.

M-am uitat cam pe unde ar fi preturi cat mai mici si am intrat. Am mancat cea mai bestiala supa ever - nu pot sa spun prea multe despre ea, pt ca nu stiu decat ca era cu broccoli si bucati de branza si avea un aspect de supa-crema. Cred ca suedezii nu sunt prea obisnuiti cu supa, deoarece chelnerul nici nu stia ca exista in meniu pana nu am cerut eu :))))))). In fine, supa a fost urmata de cel mai bun tiramisu pe care l-am mancat vreodata si de o Cola (din pacate, aici lucrurile nu se schimba niciodata). Nota de plata: 20 de euro. Este adevarat ca din partea casei au fost apa si painea.

A doua zi a fost mai intunecata din punctul asta de vedere. M-am limitat la micul dejun de care spuneam ieri (6 euro pe barca, indestulator). Dupa-masa, pentru ca ma aflam in Vasa Museet (o sa va povestesc si cum a fost cu muzeele) si muream de foame, mi-am luat de la restaurantul de acolo un sandvis cu branza si o iarba, o prajitura gen panacota cu fructe si un suc de al lor gen Cola neacidulata (a se vedea in poza), special de Craciun. total: 14 euro. Recunosc, au fost bune :).
Maxima incercare a cordului a fost duminica seara, cand din nou ma aflam in Gamla Stan incercand sa identific un restaurant rezonabil. La Stockholm, cuvantul rezonabil are cu siguranta alte intelesuri, pt ca altfel nu imi pot explica felul in care am platit 50 de euro pentru o singura masa...

Si deci masa asta avea urmatoarele:
- Bruschetta på färska tomater, vitlök, örter och parmaskinka – adica Bruschetta with tomatoes, garlic, herbs and parmaham (nu stiu ce e asta) (98 Kr)
- Grillat lax och scampispett med chili och citrusslungat linguine samt kräftaioli – adica Grilled salmon with a king prawn kebab flavoured with chili, served with linguine and cray fish aioli (nu m-am prins la ce se refera cand spun kebab, ca nu era asa ceva in farfurie) (258 Kr)
- Pecannötstårta serveras med blåbärslikörsgrädde – adica Pecan nut cakewith blueberry cream (95 Kr)
- Clasicul Pepsi (28 Kr)

Toate lucrurile alea au fost dementiale. Nici macar nu pot spune ca nu mi-a placut ceva. Si aici, din partea casei au fost painea si o pasta de peste. Locul cu pricina se numeste Agaton si puteti vedea ce minunatii mai fac aici :).

Ultimul belshug de mancare pe pamant suedez a fost in aeroport, luni, unde, pe langa salata (superbissima, se vede si in poza) si Cola pe care le-am comandat (18 euro cu totul), am mai primit si un cos cu popcorn :).

Chestia asta mi-a placut foarte mult. Adica, desi tot dai o gramada de bani, totusi nu te lasa indiferent faptul ca, pe langa ceea ce comanzi, esti intr-un fel rasplatit ca ai ales sa mananci la ei. Iar chelnerii nu se stramba la tine cand ii intrebi orice.

Pentru mai mult belshug suedez la preturi romanesti, mi-am luat in schimb cartea asta din poza, din care voi experimenta probabil de Craciun. Sper sa gasesc si cobai :))).

p.s. Nu am uitat de cum era sa raman incuiata in muzeu :). De fapt, acolo (adica in Nordiska Museet), era o expozitie numita "Table Settings", in care erau reconstituite saloane din ultimii 500 de ani si ne aratau cum se punea masa pe vremurile alea in Suedia. Ramasesem cu gura cascata la cele 7 feluri de biscuiti care erau obligatorii la o masa cu pretentii pe la sfarsitul lui 1800, serviti conform unui ritual foarte strict (jesus christ, cine ar avea rabdare?). In fata unui astfel de belshug, va spun eu ca oricine ar fi uitat de sine :)))))))))).