Ce se intampla noaptea in Parcul Ioanid

Daca vreti sa aflati, ascultati inregistrarea de mai jos

Parcul Ioanid noaptea
   
 Asculta  mai multe  audio    

Cine stie a cui e "vocea", sa-mi spuna si mie :)

[raluca] Undeva in Sighisoara – Cei mai buni fragi si cea mai buna rubarba din lume

Al doilea re-edit ma trimite in timp in Sighisoara. Gazduita initial tot de Undesicum.ro (multumesc!), postarea isi gaseste locul firesc. Sezonul a inceput, sa dam drumul la fragi si rubarba!

Imi plac prajiturile bune. Ceea ce inseamna ca nu mananc oricand orice fel de prajituri sau dulce – astazi, de exemplu, au tronat doua Magura in fata mea si nu m-am atins de niciuna, iar dintr-o ciocolata pot sa trag si vreo doua saptamani.

Insa!

La Sighisoara se afla cele mai bune prajituri pe care le-am mancat vreodata. Cum stiu acest lucru? Le-am mancat, in premiera, una dupa alta – si as fi continuat, daca nu ar fi inchis oamenii :)))

Personajele principale ale povestii sunt niste fragi – imi place sa cred ca din gradina oamenilor; daca nu e asa, atunci au avut inspiratie maxima cand le-au cumparat congelate – si rubarba. Combinate, fiecare, cu ingrediente deloc pretentioase, au dat ceva ce merita sa faci drumul pana la Sighisoara doar ca sa le mananci.

Locul cu prajiturile magice este Casa Cositorarului, o pensiune aflata in cetate, chiar pe una dintre cele doua stradute care duc la baza scarilor acoperite. Nu stiam nimic despre pensiunea asta, am trecut prin fata ei si ne-am oprit pentru ca ne-a placut terasa: plina cu trandafiri cataratori, ingusta, langa peretele de piatra al cetatii – destul de boem si pe placul meu  Deoarece acolo nu servesc decat prajituri si sucuri/vin, am luat-o pe prima (prajitura cu rubarba) de curiozitate.

Cine ma cunoaste stie ca imi ia foooarte mult timp sa mananc. Atat de mult, incat de multe ori renunt, de plictiseala. Mi-au trebuit cateva secunde sa inghit fiecare firimitura din prajitura cu rubarba. Si cateva minute sa comand prajitura cu fragi. Si pana in doua minute sa mananc prajitura cu fragi. Si apoi, alte cateva minute sa ma benoclez in frigiderul oamenilor, ca sa vad toate felurile de prajituri pe care le au.

Am fost dezamagita, au spus ca au inchis, cand eu vazusem clar niste capsuni intr-o prajitura cu ciocolata care se cerea mancata. Am suferit in tacere si am visat la ea in acea noapte. A doua zi, am suferit si mai tare. Din cauza ploii, oamenii inchisesera terasa mai devreme!!!

Am plecat din Sighisoara trista si visand la toate celelalte feluri de prajituri de la Casa Cositorarului, de care nu am apucat sa ma ating. Dar stiu cu siguranta ce voi face data viitoare cand ma voi afla prin preajma 

Pentru cine vrea sa stie mai multe despre loc, exista si un site: http://www.casa-cositorarului.ro. Nu veti afla insa nimic despre prajiturile miraculoase pana nu ajungeti singuri acolo