miercuri, 24 decembrie 2008

[raluca] Jurnal de bord IV: Stockholm - Bergman - The End

Ca sa nu ma apuce Craciunul cu restante, zic sa termin jurnalul de bord legat de minunata calatorie a Ralucai Teodorescu in Suedia :).

Nu am zis nimic de muzee, asa ca trebuie sa raspund intrebarilor publicului :). Mi-au placut atat de mult, incat intr-unul era sa raman incuiata la etajul 4... Furata de priveliste si ascultand la casti povesti despre sámi si cantece traditionale ale lor (apropo, pe aceasta cale va anunt ca nu mai este politically correct sa spui "lapon" de vreo 60 de ani, termenul corect care desemneaza aceasta minoritate este sámi), nu am auzit cand s-a anuntat inchiderea muzeului (era vorba despre Nordiska Museet, dedicat modului de viata suedez). Desi nu mai era nimeni pe langa mine iar luminile se stinsesera, nu mi-a trecut prin cap ca la ora 14.00 s-ar inchide muzeul. O doamna nervoasa cu un walkie-talkie in mana m-a gasit si mi-a spus ca daca nu cobor imediat cu liftul, ma vor inchide acolo :))).

Motivul inchiderii asa de timpurii la Nordiska Museet a fost ca in acea zi era Sankta Lucia (13 decembrie), o zi sarbatorita cu mare fast in Suedia, dedicata luminii (dupa cum ii e si numele), cand se organizeaza concerte, procesiuni pe strada, se aprind lumanari, femeile se imbraca in alb si isi pun coronite de lumini pe cap, intruchipand-o pe sfanta. Se spune ca Sankta Lucia merge din loc in loc, in noaptea cea mai lunga (conform calendarului iulian nereformat), si lasa cate un cadou pentru fiecare care a fost cuminte :).

Asadar, nu e de mirare ca am prins intuneric in cea mai mare parte a timpului... Rasplata a fost ca am vazut, cu toate acestea, un oras plin de veselie si lumini, cu sfesnice aprinse in absolut toate ferestrele, cu oameni cantand pe strada, cu decoratiuni fabuloase de sarbatori.

Intorcandu-ma la muzee, ceea ce este senzational la ele este ca au fost transformate dintr-un loc relativ inchis, de contemplare oarecum, in care rolul vizitatorului este mai degraba pasiv, intr-un spatiu public, in care oricine poate interactiona cu lucrurile din expozitie, vine la concerte la muzeu, se plimba prin saloane vechi de sute de ani, reconstituie fara cusur, in asa fel incat nu se plictiseste citind despre niste lucruri cu care nu mai are nicio legatura, ci ia parte, ca intr-o piesa de teatru, la realitati ale stramosilor lor.

Salile de proiectii sunt deja ceva super folosit in muzeele suedeze. Numai in Nobel Museet, care e micut, erau 3 (cel putin atatea am vazut eu). Si, daca tot ne aflam la Nobel, sa spun ca, pe langa expozitia permanenta, mai era acolo si una temporara, dedicata lui Ingmar Bergman. Numita "Bergman i bild", expozitia facea un fel de retrospectiva in imagini a pieselor puse in scena si a filmelor laureatului Nobel, insa cu instantanee surprinse in culise sau in spatele camerei de luat vederi. Am profitat de expozitie si de reducerile de 50% si mi-am luat 2 dvd-uri ("Smultronstället"/"Wild Strawberries" - 1957 si "Sommaren med Monika"/"Summer with Monika" - 1953) si o carte ("Den Goda viljan"/"The Best Intentions" - 1992). Toate sunt in suedeza, ca sa ma motiveze pe mine sa invat atat de bine si cat mai repede, incat sa le pot vedea/citi :). Pentru cine stie norvegiana, daneza sau finlandeza, ii pot da filmele, pt. ca au subtitrari in aceste minunate si necunoscute limbi :))).

Am vizitat si Primaria, unde se dau in fiecare an premiile Nobel, ocazie cu care am constatat ca suedezii au un simt al umorului dezvoltat si mai ales sunt ironici la adresa lor, ceea ce mi-a placut foarte mult. Ca sa va convingeti, trebuie sa mergeti acolo neaparat si sa ascultati povestea cladirii Primariei... veti avea o imagine mult mai apropiata de adevar in ceea ce priveste acest popor despre care "stereotipiile" spun ca este rece si retras.

Despre standardul de viata cred ca a mai reiesit cate ceva din ce am scris pana acum in acest foileton. Lucrurile sunt frumoase, scumpe si utile. De altfel, acesta este si specificul poporului: daca un lucru nu este util si functional, atunci probabil ca el nu se gaseste in Suedia. Dar daca este, atunci el arata minunat.

In Ajunul Craciunului inchei si eu calatoria, spunandu-va God Jul och God Helg (Craciun Fericit si Sarbatori Fericite)! Ne auzim maine, cand va spun ce cadouri minunate mi-a adus Mosu'...

2 comentarii:

Ioana spunea...

deci, deci? ce ti-a adus mosul?

mazilique spunea...

daaa
vrem cu poze!