miercuri, 14 octombrie 2009

[Alin] Buila Vanturarita

Ei da, intr-un sfarsit mi-am facut si eu un cont pe blogul belshugarilor la insistentele crescande ale Ralucai. Bineinteles, prima mea postare este despre un munte, un munte de care Raluca v-a tot povestit in ultimul timp. Cum era si normal, ne-am zis sa trecem de la vorbe la fapte si am organizat o scurta tura (cum le place unora sa zica) in Buila - Vanturarita.In randurile urmatoare voi face o scurta prezentare a ceea ce inseamna un sfarsit de saptamana in masivul Buila-Vanturarita.

Treaba este simpla: vineri sau sambata, adica pe 23 sau 24 octombrie( pe 24 daca toata lumea poate sa-si ia luni liber) vom pleca spre Rimnicu Vilcea si vom sta o noapte la Raluca sau la mine. Cazarea se face in obisnuitul stil : sardele style. Glumesc, glumesc, fiecare va avea o bucata de pat.

A doua zi, la 7 dimineata vom avea autobuz catre comuna Barbatesti, unde vom ajunge in jur de ora 8. Din capatul comunei incepe traseul propriu-zis cu traditionalul drum forestier care ne este foarte drag la toti. Din "nefericire" nu este foarte lung, doar vreo ora, numai bine sa ne antrenam pentru urcusul abrupt de dupa. Cand zic abrupt sa nu va ganditi la drumul strabatut de Fat-Frumos sa o salveze pe Ileana Costrangeana, e mai mult ca drumul strabatut de noi (cand eram copii) pana la posta sa ne ridicam alocatia. De la capatul drumului forestier vom ajunge in aprox. 1,5-2 ore la Manastirea Patrunsa, de unde putea vedea Curmatura Builei ( destinatia finala a zilei) in toata frumusetea ei (dati click pe OK la mesajul care apare inainte sa se incarce poza).

La manastire vom zabovi cat vom zabovi si ne indreptam cu pasi mici catre refugiul din Curmatura. Ar trebui sa ajungem acolo in max 2 ore (4 dupa alte standarde) si vom ramane acolo pana a doua zi. Recomandari privind refugiul : sa va luati cu voi saci de dormit mai caldurosi si haine rezistente la frig pentru ca acolo nu este soba sau alta posibilitate sa ne incalzim.

A doua zi vom pleca pe creasta Builei, sprea Cabana Cheia. Traseul nu ar trebui sa ne ia mai mult de 6-7 ore. Avantajul este ca la capatul acestui traseu vom avea caldura si mancare calda. Aceeasi recomandare: haine rezistente la frig si cel putin un schimb care sa ramana uscat pentru cand vom ajunge la cabana. Aici nu am dorit sa stric frumusetea crestei aratandu-va o fotografie, este mult mai frumos live. In schimb, puteti sa va delectati cu aceasta fotografie de sus a cabanei Cheia.

Dupa o noapte de odihna asa cum scrie la carte si un mic dejun made in Belshug vom purcede catre Olanesti sau Cheia, depinde cum se prezinta vremea. Daca este frig si ploua vom merge direct catre Olanesti sau, daca avem vreme buna, vom pleca pe traseul care include brana caprelor (un traseu extraordinar) sau si mai spectaculos, direct prin Cheile Reci (sau Cheii), un traseu bineinteles nerecomandat dar care se poate parcurge fara probleme :)

Ajunsi in Olanesti sau Cheia vom lua un autobuz catre Rimnicu Vilcea si de acolo spre Bucuresti. Aceasta a fost o prezentare scurta a traseului...detalii genul ce vom lua de mancare/bautura se vor discuta la o data ulterioara (acesteia).

De retinut sunt urmatoarele : haine rezistente la frig si faptul ca in mod sigur nu veti uita acest week-end. Cine vrea sa mearga sa o contacteze pe Raluca sau sa-si afirme in scris ( pe blog) dorinta.

Astept intrebari si sugestii...

2 comentarii:

Silvi spunea...

Bravoooo! Aplauze pentru domnu' Teodorescu, va rugam.:)

Mazilique spunea...

*clap* clap* clap* clap* clap* clap*