[mazilique] Ioana's surprise b-day party

De dimineata

Sambata.
5.30 AM - alarma telefonului suna strident
5.57 AM – las Musemobilul in parcare si, in mod absolut exceptional, imi ocup pozitia de copilot in drepta lui Ceausescu
6. 07 – in parcarea fabricii ne asteapta Gabi, iar la zece minute dupa apare si restul Belshug Team-ului convocat la Brasov, pentru petrecerea surpriza de ziua Ioanei – Raluca, Flori, Gu, Doru, Alina si Stefan.

Here we go again.

Ski snowboarding in Poiana Brasov

Ajungem in jur de 10.00 in Poiana Brasov. Scoatem echipamentele si mai inchiriem ce e nevoie.

Dupa poza de grup cu munte, zapada, caciuli, fulare si instrumente de divertisment, respectiv tortura pentru altii, in cadrul The Belshug Team se inregistreaza o scindare. Ne despartim pe doua partii, in doua grupuri clar distincte – skiori si boarderi.

Nu stiu altii ce-au facut - adica boarderii – (decat ca unii au cazut, ca altii au ras pana aproape de lesin si ca in final s-a baut si s-a mancat la Postavaru pentru ca partia era cam proasta), dar noii – skiorii – am facut cam 27 de ture de partie, in total. Pe Bradul, ce-i drept. Dupa cum e evident si dupa cum era de asteptat, partia era plina ochi. Dar am ales-o pentru ca printre noi se afla si un incepator – Alina. Dar ea, cu tupeu, a urcat in varful partiei si, dupa ce a secerat alti doi skiori la desprinderea de pe teleski, a incercat sa infrunte panta. Cu toate astea, Alina (ca de altfel si eu, Raluca si Gu) a fost oarecum descurajata cand a constatat ca nu prea poate sa inainteze si in niciun caz sa schimbe directia. In schimb, culmea, ii iesea plugul la mersul (involuntar) cu spatele.

But just look at her first… "steps" (si zi merci ca n-am pus nicio trântă, ca doar aveam de unde alege :)) Cat despre Raluca si Gu, ele au fost disciplinate si au terminat toate punctele de pe cartela fara prea mari incidente. Iar eu, precauta ca de obicei (a se citi fricoasa), n-am tras decat o singura cazatura, si aia pentru ca mi-au fugit ochii, atentia si skiurile in directia unui tanar snowboarder care a ţâşnit prin spatele meu, din padure (!?).

Belshug si iuresh la Casa Hirscher

Pe la patru am strans din nou randurile si o ora mai tarziu coborasem in Brasov ca sa ne cazam si sa ne pregatim pentru petrecerea surpriza pe care cu totii i-o aranjasem Ioanei la Casa Hirscher, la doi pasi de Piata Sfatului. Chit ca n-a iesit schema ca toti 11 sa ne coordonam perfect, la 7.31 PM tot am reusit sa-I trimit lui George al nshpelea SMS (ce venea dupa o serie de mesaje disperate, isterice, panicate etc) – “Formatie completa. Declanseaza!”.

Timp de 15 minute am trecut in revista toate posibilitatile – daca Ioana nu vrea sa iasa in oras? daca vine si de fapt are o surpriza neplacuta? daca n-are chef de noi? daca George nu gaseste carciuma? daca ne vede pe geam?

Insa noi ii vedem primii cum trec pe strada pietonala din fata restaurantului, ne ascundem dupa meniuri si asteptam sa apara-n usa. Ei, si de aici nu mai am cuvinte prea multe. Si oricum, alea putine care-mi vin sunt siroposentimentalocoase. Care ati fost acolo stiu cam despre ce e vorba. Dar in mod clar, surpriza a fost mare pentru Ioana, care chiar nu cred ca se astepta sa ne vada stransi cam toti intr-o carciuma din Brasov.

Intr-un final ne-am linistit. Sa curga vinul. La muuuulti ani. Berea. Am comandat bere. Unde e berea? V-am spus ca mi-e sete! Ce mananci acolo? Da-mi si mie. Lasa, imi iau singur. Mai aduceti o furculita. Ce-i asta? Hai noroc. Are scoici, e otravita, nu-ti dau :))

Ceausescu face declaratii senzationale, incendiare si compromitatoare. And we have it all on tape (ma rog, on trilulilu :P), numai la Belshug senzational si in direct!

- Ceausescule, cum a fost cand ai alunecat spre dreapta?
- Adica spre prapastia aia?

Hahahhahahahah

- Nu te atinge de obertainerul meu!

- Mazi, injuri admirabil. Adorabil!

Cateva sticle de vin si peste zece feluri de mancare mai tarziu, killerul inchide ochii, alege o victima... tort de ciocolata calda! Dar si nougat glace sau pepene galben cu inghetata si vin de porto.

Dupa ce am facut scandalul, iureshul si galagia de pe lume, cand chelnerii sunt foarte aproape sa ne dea afara din restaurant, ne mutam la alta carciuma, sa ne facem digestia cu narghilea.

De seara

00. 57 AM Toata lumea din camera s-a culcat. Intra Alina.
- Ce s-a intamplat?
- Nu stiu. It’s freakishly weird.
- Deci eu nu pot sa cred! Ce s-a intamplat cu belshugurile noastre, cand toata lumea se culca la 4 si se trezea la 7? … Mai e vreo perna libera?

Iar eu scriu in intuneric (pentru pastrarea si propasirea adevarului istoric si cronologic). Professional hazard, cum s-ar spune daca asta ar fi fost film american iar eu - un doctor cu God Complex :))

La momentul concluziilor, predau stafeta celorlalti. George poate sa spuna inside stories, Raluca sa povesteasca cum s-a descurcat cu implementarea conceptului (remarcabil, aplauze va rog!), iar Ioana... aceeasi poveste spusa dintr-un alt unghi de abordare :))